Localitatea Gheraseni – al carei centru geografic este situat la 1.750 metri nord de paralela 45 – este asezata pe ruta Buzau – Urziceni, la o distanta de 17 km de municipiul Buzau, la marginea Campiei Baraganului, in bazinul hidrografic al Calmatuiului.
De la nord la sud, teritoriul comunei se intinde pe o raza de 14 km, ocupand - ca suprafata – 5.641 ha, iar cea mai mare latime, pe directia est-vest, masoara 6,5 km.
Localitatea este strabatuta de drumul national 2C, Costesti-Slobozia. Toponimicul Gheraseni – unic in intreaga tara – este legat de numele lui Ioan GERASSY, grec de origine, fost demnitar detinatorul monopolului fabricarii bauturilor spirtoase in Bucuresti, in timpul domniei lui Alexandru D. Ghica (1834-1842).
Acesta era proprietarul mosiilor “Campineanca”, “Siliste” si “Rotunda”, dupa cum erau denumite in vechime, pe care le cumparase, intre anii 1825-1830, de la familia Campinenilor. Ioan Gerassy stramuta clacasii de la Silistea la Gheraseni, deoarece locul era prea departe de statia de posta , iar noul proprietar locuia in Bucuresti.
Conform documentelor istorice, in anul 1840, nucleul asezarii Gheraseni era deja format. Credem ca motivatia stabilirii definitive in actualul amplasament al satului a fost aceea ca familia Gerassy s-a preocupat si de latura spirituala si educativa a noilor veniti, construind o biserica si o scoala. Astfel, lacasul de cult a fost cel care i-a legat pe oameni de locuri, si ei au devenit statornici.
In anul 1863, biserica construita de Ioan Gerassy este mistuita de un incendiu izbucnit in sat, fara a se putea salva ceva.
Biserica actuala este ctitoria lui Nicolae Gerassy, unicul mostenitor al familiei, care, la 19 august 1895, era deputat.
Conform pisaniei, sfintirea noii biserici a fost facuta in anul 1968. Dupa traditie, lacasul a fost sfintit la 15 august 1875. In sprijinul traditiei vine si data la care a fost tiparit pomelnicul familiei ctitorului, 31 iulie 1875. Se spune ca biserica era terminata la anul 1868, dar, in planul initial, nu erau prevazuti a fi executati cei doi stalpi cilindrici din pronaos si cei doi din Sfantul Altar. Venind ctitorul sa faca receptia lucrarii, in momentul intrarii in lacasul de cult s-a produs un cutremur, care a provocat unele crapaturi sub bolta turlei Pantocrator. Atunci, Nicolae Gerassy a adus un alt arhitect spre a coordona lucrarile de restaurare. Acesta a adaugat stalpii in cauza, intarind constructia cu o armatura de fier foarte puternica. Aceasta intamplare a produs decalajul de timp ce exista intre terminarea picturii si data sfintirii (1875).
Biserica este unicat din punct de vedere arhitectonic, iar pentru a o construi, ctitorul a solicitat sfatul unor mesteri italieni.
Biserica are forma de cruce, cu o lungime de 32 metri, o suprafata cladita de 289 metri patrati, iar inaltimea de la sol la acoperis este de 9 metri.
Lungimea pridvorului este de 3 m, iar a pronaosului este de 15,30 m; naosul masoara 6,70 m, iar Sfantul Altar 7 m. Latimea pridvorului este de 3 m, a pronaosului si a Sfantului Altar este de 9 m, iar latimea naosului este de 13,20 m. Zidurile au o grosime de 0,80 m. Pe acoperis sunt doua turle: cea a Pantocratorului, inalta de 9 m, si alta deasupra intrarii, inalta de 11 m.
Stilul arhitectonic este cel bizantin. Catapeteasma este ornata in stil gotic, avand si influente ionice, ceea ce ii da o infatisare impresionanta.
De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe reparatii. Recent s-a consolidat exteriorul si urmeaza refacerea picturii in interior, in tehnica "frescco”.
In anul 2008, s-a construit o spatioasa cancelarie parohiala, si cu sprijinul financiar al domnului notar ?tefan Vergu s-a ridicat o monumentala clopotnita.
Lista clericilor care au fost incadrati in Parohia Gheraseni este impresionanta. In prezent, slujitori ai Bisericii "Adormirea Maicii Domnului” din Gheraseni sunt George Stoica, preot paroh si Cosmin Vizireanu, preot coslujitor.
